Una din cele mai frumoase experintze din viatza mea...
Mult timp m-am gandit sa practic acest sport si eram foarte pasionata de asta, dar n-am luat initziativa. Cu toate ca mi-e frica de inaltzime, ma hotarasc intr-o buna zi: maine vreau sa sar. Am sunat 2 prieteni sa vina cu mine si ne-am dus in Cheile Rasnoavei.
Cand a venit momentul cel mare, cu mari emotii si dupa jumatate de sticla de Unirea (bautura care nu-mi place sub nici o forma...dar circumstantele cereau) mi-am luat inima in dintzi si am urcat in dispozitivul care ma ridica si din care urma sa sar....Dureaza aprox 30 de minute pana ajungi sus...suficient timp sa te gandesti ca nu esti prea intreg la minte si ca ar fi trebuit sa bei si cealalta jumatate de sticla...
Momentul adevarului: Cand am ajuns sus asteptam sa ma lege un baiat la picioare, ma uitam in jos si singurul gand era ca nu sunt breaza. Dupa ce m-a legat, mi-a zis sa sar cand sunt pregatita. M-am uitat inainte am numarat in gand pana la 3, cand imi dau seama ca nu sunt in stare sa sar. M-am oprit...am inspirat de 2 ori...privirea iar inainte...si de data asta numar tare: 1..2..3...si....am sarit.
Am simtit o liniste interioara cum nu imi puteam imagina, am simtit libertatea, am simtit fericirea.
O data ce ai sarit nu te mai poti opri:
Am repetat schema o data in aceasi zona. De data asta mai increzatoare si invingatoare....asta pana m-am urcat in dispozitiv. In urcare....iar....acelasi ganduri: "Cine ma pune?? Sunt nebuna! Nu mai sar!!!" Dar cand am ajuns sus m-am relaxat....privirea inainte si numara tare pana la 3....si am sarit. In momentul ala mi-am dat seama ca linistea interioara de data trecuta era defapt panica...de data asta am observat mai multe si mi-am dat seama de tot ce era in jurul meu. Dar sentimentul de dupa nu s-a schimbat! Ai reusit sa treci peste frica....asta te face mai puternic..
Ultima data cand am sarit (pana acum!) a fost la Barajul Vidraru. Am ajuns cu o seara inainte sa pot sari. De data asta diferentza era ca aveam un mare perete pe langa care saream. N-am dormit toata noaptea de emotii, gandindu-ma daca voi avea curajul sa sar sau nu.
Dimineatza am mancat, faceam pe mine de frica( putzea :-S ) si m-am dus la locul faptei. Am urcat pe platforma unde am fost legata si deodata am auzit pe cineva spunandu-mi: "Niciodata n-ai avut atatia spectatori!" Cand ma uit in spate o multime de oameni asteptau sa vada "actiunea"( wow...uitati ce e acolo!!!! si toti s-au intors...era sa pic razand de ei). Cu riscul ca ma repet: 1..2..3..si..sar.
O data ce ai prins gustul Bungee-Jumping-ului nu te mai poti opri! Planuri peste planuri...in continuare imi doresc sa sar, dar nu numai la Bungee-Jumping...mai sunt si alte experientze de trait....
